Pitla Storia bibia/25

25. I Israelic passa per l mer cueciun.

Idie nstës i mustrova la streda ai Israelic. Ël jiva danora te na culona de nibles. Via per ldi fovela scura, ma de nuet lunovela sche fuech. Nscila ie i Israelic ruvei nchina pra l mer cueciun. Ma a Faraon i muiovela śën, che lova lascià jì i Israelic. L ti ie furnà do cun carozes da jì tla viera, cun uemes a ciaval y cun duc si saudeies. Sul danterëures i al piëi. I Israelic se temova drët y cherdova Chël Bel Die. Ma Mojé à dit: "No ve temëde! L Seniëur baterà per vo."

Eco, la culona de nibles s'à arlevà śën y te n iede iela arsida ju danter i Israelic y chëi dl Egit. Da pert de chëi dl Egit fovela tan sëura, che i ne pudova nia ruvé daujin ai Israelic. Ma da pert de i Israelic lunovela la nuet. Per cumando de Die à po' Mojé tenì ora si fust sëura lmer via. L'ega s'à spartì y stajova da duta doi pertes sche na mureda. N vënt bon ciaut à debota suià su lfonz dl mer y i Israelic jiva a pe bel a sut a mez lmer ora.

Da duman ti ie Faraon sautà do ai Israelic cun si saudeies, ënghe a mez l mer ora. Te n iede àl śën scumencià a unì ju sun ëi tarluies y tëunesc ora dla culona de nibles y Chël Bel Die à dit a Mojé: "Stënd ora ti man sëura lmer via!" Mojé à fat nscila. Y l'ondes dl mer, che fajova la muredes, toma ite cu na drëta fuera da man drëta y da man ciancia y cuer ite la carozes, chëi che

fova a ciaval y duc i saudeies de Faraon. Nianca un ne n iel restà n vita.

Nscila à Chël Bel Die deliberà lpopul d'Israel dala mans de chëi, d'Egit. L popul temova Idie y i cherdova ad ël y a si fant Mojé.