Jump to content

Jeacâ

From Wikisource


Jeacâ

Tulliu, Nuşi. Poezii. Ed. Predania, Bucureşti, 2012, p. 176


Sta unu pul’iu pi dârmâ ş-plânḑi,
Boaţea lui jilosu şi-u frânḑi;
Plânḑi pul’ilu dipriunâ
Şi pi soari ş-pi furtunâ,
Plânḑi nâsu şi totu zghileaşti,
Trâşi la Cruţi ma-şi buţeaşti:
„Oi-lele, Armâńi cu-anami,
Iu-i a voastrâ ficiurami
Arma s-l’ea câtu cama-n yie?
C-Arbineşil’i yinu urdie
Casi ş-hoari tra s-v-aspargâ,
S-vâ fuḑiţ tru lumea largâ,
Ca pul’i oarfâńi, fârʼ cuibari,
Zburâtori pi-antinsa-amari.
Di trâşi Tepeleni diparti
Şi-chinisirâ unâ parti,
Alţâ yinu di Linâtopi
Tra s-vâ bagâ toţ tru topi;
Ceti yinu di-tu Ghigârie;
Ia-l’i, ma-ncoa di Stâ-Mârie,
Cumu îşi yinu di treili părţâ.
Tişti voi pitreaţiţ cărţâ
Sâ-şi acaţâ Piştireaua
Pânʼ si-acaţâ toamna neaua,
Munţ di gl’eaţâ si si-adarâ,
Turc s-nu-şi treacâ vârnâoarâ…
Pitriţeţ-l’i carti-alu Jeacâ
S-nu-l’i alasâ tra sâ-şi treacâ –
Marea-Lae sâ şi-l’i neacâ!
Giońil’i toţ si-acaţâ Spil’ilu,
Ş-cari pârinti ş-doari hil’ilu
Si-lu pitreacâ tra si s-batâ,
Câ-Arbinşia i sculatâ
Sâ-şi aspargâ criştinamea
Şi s-vâ tal’i ficiuramea.
Kurd-pâşelu ia-lu cum-yini,
Di ianiţari suntu-mplini
Câmpuri, căl’iuri şi curiili.
Yini nâsu s-vâ l’ea cupiili
Ş-irghiliili mări di iapi
Loclu tutu ţe nu-şi li-ncapi.
Lupu auşu i Kurd-pâşelu –
Si ş-lu batâ Dumniḑălu;
Yini elu cu multâ oasti
Tra s-vâ l’ea di-tu chept ş-di-tu coasti;
Arbineşi cu nâsu yinu ńil’i
S-v-anturţeascâ-a voastri hil’i.
Ma toţ sâmţâl’i ş-cu crâştińil’i,
Va s-v-agiutâ-a voauâ ş-chińil’i;
Maşi scriaţ-l’i carte-alu Jeacâ
S-tragâ-apala di tru teacâ
Şi tu sânḑi sâ şi-l’i neacâ!”
Avdu-Armâńil’i, s-ciudisescu,
Vedu câ munţâl’i toţ lâescu
Di-Arbineşi ţe yinu urdie
Di Colońea ş-Ghigârie.
Toţ giunaril’i, ca fidăńili,
L’ea tufechili. Batu câmbăńili,
Bati ş-toaca dipriunâ
Armatol’il’i di si-adunâ,
Câ-i piricl’iu multu mari –
Yinu duşmańil’i trâ câlcari.
Kurd-pâşelu ş-nâsu îşi yini
Cu spahii, cumu yinu alghini
Cându câmpul şi-easti floari
Tru muşatlu maiu cu soari.
Toţ auşil’i si-adunarâ
Carti-alu Jeacâ di-l’i scriarâ:
„Jeacă gione, Jeacă frate,
Gioni-avḑâtu tu vilaiati,
L’ea-ţ ficioril’i, Tişti-acaţâ
Si-ascâpămu cu albâ faţâ,
C-Arbineşil’i yinu urdie
S-nâ l’ea oi cu irghilie.
Giońil’i-a noştri toţ intati
Ţâ-l’i pitreaţimu ca la frati,
Câ-aşi-i datu la-Armâńi – sâ-şi moarâ –,
Ma s-nu-alasâ locuri ş-hoarâ
Si ş-li calcâ Turcâria –
Cu focu s-u-ardâ Stâ-Mâria!”
Jeacâ cartea lungâ-aleaḑi
Ş-trâ bâteari elu si-andreaḑi,
Ţinḑi-apala di flurie,
Easi-nsusu la Stâ-Mârie,
Şi toţ munţâl’i faţi siri,
Locu aleaḑi ti durńiri,
Locu ş-ti batiri mutreaşti
Şi la giońi aşi lâ greaşti:
– „Cari l’i-u fricâ, s-ńeargâ-acasâ,
Cu mul’erili s-toarcâ ş-s-ţasâ;
Cari-i gioni si-şi armânâ:
Moartea-i dulţi, moartea-i ḑânâ
Cându mori cu arma-n mânâ!”
Kurd-pâşelu cându şi-vińi
Aduchi câ nu i ghini,
Câ ţiva nu va-s si-aleagâ
Di nizamea lui întreagâ;
Ş-pitricu ʼnâ carti-alu Jeacâ
Ca di partea lui sâ-şi treacâ,
Munţâl’i toţ s-l’i-l’i da cu platâ,
Maşi cu oastea lui s-nu s-batâ…
Jeacâ-arâdi şi l’i scrie
Tra sâ-şi fugâ cama-n yie,
Câ Armâńil’i ştiu si s-batâ,
Ma nu s-vindu nâşi pi platâ,
Di strâ-auşi c-aşi lâ-i datâ.
Kurd-pâşelu s-nâireaşti,
Ma uhteaḑâ şi-angâneaşti
Şi-a jubeţloru nâsu lâ greaşti:
– „Ia-alinaţ-ńi nalţâl’i munţ
Şi di trupuri fâţeţ punţ;
Nu-alâsaţ mul’eri şi feati,
Ardiţ hoari, sparḑiţ ńeati,
Dupâ noi cinuşi s-hibâ,
Arumâńil’i tra si ştibâ
Kurd-pâşelu acari easti.
Nu-aliḑeţ ficiori, niveasti,
Ma ca luchil’i daţ iuruşi,
Virsaţ sânḑi pânʼ di guşi,
Natu, siminţâ s-nu-şi armânâ
Di câura di Armânâ!…”

Oi-lele! ţe lumtâ mari
Si-acâţă tru Padea-mari!
Oi-bobo! ţe lumtâ greauâ,
Si-acâţă la Piştireauâ!
S-batu Armâńil’i ş-Ghigâria –
Si şi-u batâ Stâ-Mâria!
S-batu Armâńil’i totu pi lunâ,
Ca pâdurile tru furtunâ!
S-batu pi lunâ şi pi steali
Trâşi la Treili-şupuţeali!
– „Culuńeaţ, hil’i di câţali,
Ia trâḑeţ a voastri-apali
Tra s-nâ batimu cheptu-n cheptu,
Câ Armânlu s-bati-andreptu,
Nu ascumtu-n Piştireauâ,
Cu tufechili di-tu Mureauâ!
Ia işiţ s-videţ giunaril’i
Cumu si-alumtâ ca l’iundaril’i;
Ia işiţ s-videţ mul’erili,
Nalti, zvelti ca dulberili
Cumu nâ da intati-a noauâ
Pi lilicili cu-aroauâ!
Ghegańi voi di tu Dibrie,
Cu palăşti di flurie
Ş-cu di hrisafi tichie,
Ia işiţ di-tu şcâmbi-afoarâ
S-videţ pliumbulu cumu azboarâ;
Ia işiţ di tru nizami
S-videţ pul’il’i di-Armânami
Cumu sun-flămburili cu-anami
Ştiu si-şi moarâ tr-a loru veti
Cu muşatili-a loru şcreti!
Kurd-pâşe di-tu cirkizimi,
Iu ti duţ tru Armânimi
Cu jubeţl’i-a tăi ca prici,
Maşi cu corḑâ ţi-anyilici?
Yinu-ncoa – pri-a ta gimie! –,
Câni-aroşu di-Anadolie!
Yinu-ncoa, nu stăi ascumtu,
Lupu pângânu, la minţ niagiumtu!
Nu si-aspargu-aşi Armâńil’i,
Cumu si-aspargu-n Poli câńil’i!”
Kurd-pâşelu-ascultâ ş-plânḑi
Cându veadi-ahântu sânḑi;
Veadi leşurili di Turţi,
Veadi sclayi bâgaţ pri furţi,
Ş-barba lungâ ma şi-acaţâ,
Câ s-viḑu câḑutu tru-alaţâ.
Vârʼ nizamu nu va-l’i armânâ
Di nizamea lui pângânâ.
Kurd-pâşelu ca si-ascapâ,
Cu yinu callu-a lui şi-adapâ,
Ca unu vulturu sâ-şi azboarâ –
Maşi cu moartea s-nu si-nsoarâ.
Fugu Cirkijil’i pi-a lui urmâ
Ca di lepuri unâ turmâ;
Arbineşil’i di Colońea
Fugu ca ţerghil’i cama-ayońea;
Ghegańil’i di-tu Ghigârie
Fugu ca căpri, di pâvrie,
Iarʼ aţel’i di Linâtopi
Fugu bâtuţ canda di topi…
Oastea toatâ fuḑi ş-plânḑi,
Câ i moarti ş-multu sânḑi;
Fugu ca lânduri, fugu di Jeacâ
Pi-tu apalâ s-nu şi-l’i treacâ,
Di fumel’ili lâ li seacâ…
S-guli loclu di cidâri;
Şi cadânili di câhâri
Ş-frângu mâńili şi zghilescu,
Câ pâdurili ma şi-lâescu
Maşi di leşuri ningrupati,
Di câńi ş-di-orńi nimâcati.

S-toarnâ-Armâńil’i pri tu hoari
Cându-apuni sâmtulu soari,
Cându easi alba lunâ
Di tru-a arburiloru curunâ.
S-toarnâ-Armâńil’i-mplińi di-anami
Cu muşata loru giunami,
S-toarnâ ş-cântâ – loclu-asunâ
Ca pâdurili pi furtunâ.
Gâl’inuşa cându easi
Veḑ maşi focuri mări apreasi –
Pisti ḑenuri, pisti munţâ
Iu ard steali – canda-su punţâ
Di briliant ş-mâryâritari
Cu di fleamâ scântil’eari.
Amânatu îşi yini ş-somnulu,
Dormu giońil’i – aveagl’i-l’i Domnulu!
Dormu-Armâńil’i-n Padea-mari
Şi-nyiseaḑâ maşi bâteari;
Iarʼ pi frâmtea loru muşatâ
L’i-başi luna-nvirinatâ;
L’i-başi luna ţea curatâ
Cu-a l’ei fleacâ hrisusitâ
Cându şi-treaţi mintuitâ
Tra si s-ducâ la culcari
Tu pâdurea largâ ş-mari.