Apa curâ chețarli-armân!...
<poem>
Câtâ Arațile tu-nsus, priste Duna-ațea ți-e largâ,
Spuș la vimtulu s-ducâ dorlu-ńi, dorlu dulțe ți-am tu cheptu
Cât tu-Ascâpitatâ, iara, dzâș a frațlor s-nu mi-așteargâ
Dit inima-a lor bunâ... Lâ-l spuș dorlu-ńi și așteptu.
Shi cântare-a mea jilosâ ți pit erâ va sâ-strâbatâ, Dulțe-asunâ la ureacľe-a frațlor a meľi hârisiț; Ãń-pare câ-avdu unâ boațe ți-ńi ciuciurâ dizńirdatâ: - Fraț dit Pindu nu-aveț fricâ... vârnâoarâ nu va s-chireț!
Pânâ va s-hibâ-nghios tu lume soia mare-ațea latinâ Shi va s-veadâ câ voi limba-a voastrâ nica nu-u chirut, Limbâ cai dulțe-asunâ, limbâ cai da luńinâ, Va s-hiț fraț Armâńi și azâ, cum iraț și tu tricut!
Dușmańi cu-orbâ giudicatâ limba vor s-vâ u-aricheascâ; S-nu zburâț cu nâsâ pit casi... s-vâ-ncľinaț pi limba-a lor; Nâș vor s-facâ s-chireț numa, numa-a voastrâ strâ-aușeascâ, Numa di Armân ți-asunâ dulțe ca cântâri di dor.
Sân' puțâńi, sân' slaghi și azâ vor cu voi ta ș-si-adavgâ, Nu vâ daț, țâneț-vâ limba; țâneț numa-vâ di-Armân, Voi spuneț-lâ câ vârnoarâ, sândza apâ nu va s-facâ, Voi spuneț-lâ câ-apa curâ și maș chețarli și-armân.